Wolfgang Amadeus Mozzart

” Mă simt cuprins de muzică. Muzica este in mine” – W.A. Mozzart

„Geniul său excepțional îl situează mai presus de oricare maestru, în toate domeniile artei și în toate timpurile” — Richard Wagner

Wolfgang Amadeus Mozzart, compozitor german (Salzburg, 1756 – Viena, 1791). De la varsta de 3 ani a manifestat o atractie deosebita si daruri exceptionale pentru muzica. Tatal sau i-a dat primele lectii de clavecin cand Mozzart avea numai 4 ani.

W.A. Mozzart este considerat, pe buna dreptate, cel mai mare muzician al vremii sale. Nu exista practic niciun un lucru in muzica pe care el sa nu-l poata face mai bine decat oricine altcineva. Geniul lui era caracterizat de puterea uimitoare de a descifra orice fel de muzica la prima vedere si putea sa rescrie o piesa, nota cu nota, oricat de lunga ar fi fost aceasta, dupa o prima auditie.

Oarecum un punct slab al lui Mozzart a fost dependenta de tatal sau, ceea ce a constituit o problema in adaptarea sa in viata sociala. Primul biograf al lui Mozzart, Friedrich Schlichtegroll, scria in 1793: “Atunci cand aceasta creatura rara a devenit barbat in ceea ce priveste arta lui, aproape in toate celelalte privinte a ramas intotdeauna – asa cum ar trebui sa spuna orice observator impartial – un copil. Nu a invatat niciodata sa conduca, Nu avea simtul ordinii casnice, al folosirii cu chibzuinta a banilor, al moderatiei si al alegerii cu discernamant a placerilor. Intotdeauna a avut nevoie de o mana care sa-l indrume.”

Din cei 36 de ani de viata, Mozzart a petrecut 14 ani departe de casa fiind prezentat la curtile europene, academiilor muzicale, marelui public apoi, ca adult, a facut numeroase turnee.

Uluia Europa cu ispravile lui fantastice, intrand in contact cu muzicienii importanti ai acelor vremuri si retinand, asimiland sau filtrand toate felurile de muzica cu o usurinta neobisnuita. Din acest motiv, a fost permanent in atentia comunitatii muzicale ori stiintifice a vremii care a scris o multime de articole despre Mozzart.

Era insa implusiv, lipsit de tact, spunea exact ce gandea despre ceilalti muzicieni, de multe ori era arogant sau ingamfat si, din acest motiv, si-a facut putin prieteni adevarati.

Se dovedise insa clar superior tuturor celorlalti muzicieni ai vremii sale si depista fara probleme mediocritatea din jurul sau.

Avea un fizic care nu-l avantaja, cel putin la crearea unei prime impresii in societate, era scund, fata galbena si ciupita de varsat, capul disproportionat de mare fata de trupul firav. Era miop si avea ochii albastri, usor bulbucati, parul des, nasul mare si maini grasute.

In contrast cu tatal sau, Leopold, Mozzart era nepasator, gregar, nedisciplinat si sensibil dar si extrem de generos.

Muzica sa este astazi apreciata la adevarata valoare, eliberata poate si de conceptele estetice gresite ale epocilor precedente. “Micul Mozzart” a fost, fara indoiala, un miracol.

Mai versatil decat Bach, mai aristocratic din punct de vedere muzical decat Beethoven, poate fi considerat cel mai natural si dotat muzician pe care l-a cunoscut vreodata omenirea.

În scurta sa viață, Wolfgang Amadeus Mozart a compus un număr enorm de opere muzicale, cele mai multe neegalate în frumusețe sau profunzime. În 1862 Ludwig von Köchel a clasificat și catalogat compozițiile lui Mozart, fiind numerotate cu mențiunea KV (Köchel-Verzeichnis = catalogul Köchel). Ultima sa creație, Requiem-ul, are numărul 626.

Mozart a fost autorul a 41 de simfonii, printre care sunt de menționat Simfonia nr. 35 Haffner, nr. 36 Linz, nr. 40 și nr. 41 Jupiter.

A compus 27 concerte pentru pian și orchestră, 7 concerte pentru vioară și orchestră, concerte pentru clarinet, pentru harpă și flaut, pentru corn și orchestră, 2 simfonii concertante, divertismente, serenade.

În domeniul muzicii de cameră sunt de menționat cele 6 cvartete pentru coarde dedicate lui Haydn, sonate pentru pian, sonate pentru vioară și pian, trios pentru vioară, violoncel și pian, cvartete pentru instrumente de suflat, sextetul O glumă muzicală etc.

Pasionat de operă, a compus 17 opere, dintre care cele mai cunoscute, jucate și astăzi pe scenele tuturor teatrelor de operă din lume, sunt:Răpirea din SeraiNunta lui FigaroDon GiovanniCosi fan tutteFlautul fermecat.

A mai compus 19 mise, cantate, motete pentru soprană și orchestră, oratoriul „Die Schuldigkeit des ersten Gebots” și, în fine, „Requiem„-ul în re minor.

În ziua de 5 decembrie 1791, viața scurtă a lui Wolfgang Amadeus Mozart se stinge pentru totdeauna. Avea numai 35 de ani. După un scurt serviciu divin la catedrala Sfântul Ștefan („Stefansdom”) din Viena, trupul neînsuflețit al lui Mozart este dus fără un cortegiu de însoțitori (se pare că așa era tradiția la Viena), la cimitirul Sankt Marx.

Sursa: adaptari dupa „Vietile marilor compozitori”,  Harold C. Schonberg si Wikipedia,

 http://ro.wikipedia.org/wiki/Wolfgang_Amadeus_Mozart